22
mar cat cu
20- Cla sa de pro tec tie II : Dis poz iti vul es te dub lu izo lat şi nu po ate fi co nec tat la pă mân t.
21- Cla sa de pro tec tie II I: Dis poz iti vul po ate fi fo los it num ai la ot ens iun ef oar te mic ă( de exe mpl ul a1 2V) .
22- Dez izo laţ if ire le num ai dup ăi ndi caţ iil ed ep ed iag ram ă.
23- Fir ul de împ ămâ nta re înt otd eau na tre bui es ăf ie mai lu ng dec ât fir ele de co nta ct.
24- Fol osi rea un ei buc şe ter mor ezi ste nte es te obl iga tor ie de- al ung ul lun gim ii fir ulu in ede ziz ola t.
25- Fol osi ţi fir ele te rmo rez ist ent ep ent ru leg are ad isp ozi tiv ulu id er eţe a.
26- Dis poz iti vul es te pot riv it num ai pen tru l ega rea di rec tă aa ces tui aî nr eţe a.
27- Con exi une aX :Î nc azu ld ete rio răr ii fir ulu it reb uie în loc uit nu mai cu fi re de ace las it ip.
Con exi une a Y :În caz ul det eri oră rii ,f iru lt reb uie înl ocu it num ai de pro duc ăto r ,dis tri bui tor sa ud ec ătr eu ne xpe rt pen tru el imi nar ea
ori căr ui ris c.
Con exi une aZ :F iru ln up oat ef iî nlo cui t.
28- MAX …W : Uti liz aţi lă mpi po tri vit ep ent ru ace st dis poz iti vş im enţ ine ti în lim ite le spe cif ica te de ten siu ne.
29- Dis poz iti vul es te pot riv it num ai pen tru lă mpi re fle cto are .
30- Dis poz iti vul es te pot riv it num ai pen tru lă mpi PL CE.
31- Dis poz iti vul nu es te pot riv it pen tru lă mpi PL CE.
32- Num ai lăm pi inc ade sce nte po tf iu til iza te cu un dia met ru de 60m m. Lăm pi cu dia met ru de 45m mn up ot fi uti liz ate pe ntr ua ces t
dis poz iti v .
33- Fol osi ţi doa ru ng lob al un ui bec in can des cen tc um ări mea di ame tru lui in dic at. Ni cio dat ăn uf olo siţ iu nb ec inc and esc ent
sta nda rd.
34- Ace st pro dus es te pot riv it doa rp ent ru bec uri cu fo rma lu mân are .
35- Nu uti liz aţi ni cio dat ăl ămp ic ug az pen tru ac est di spo zit iv .
36- Dis poz iti vul es te pot riv it num ai pen tru lă mpi cu la mpa cu ga zd ej oas ăp res iun es au înc orp ora te. În ac est ca z, gea mul de
pro tec ţie nu es te nec esa r .
37- Lăm pil eh alo gen li nia re sau ca psu lat en up ot fi ati nse cu mî ine le goa le.
38- Dis poz iti vul es te ech ipa tc us igu ran ţă fuz ibi lă. Da că dis poz iti vul nu fu ncţ ion eaz ăd upă ce be cul a fos td eja în loc uit ,a tun ci
sig ura nţa in ter nă tre bui es chi mba tă. Da că se poa te fac ec ont act ul cu fir ul int eri or în cur sul ac est ei ope raţ ii, ac eas ta tre bui es af ie
rea liz ată de un el ect ric ian ca lif ica t.
39- Dis poz iti vul po ate fi ut ili zat cu va ria tor de in ten sit ate cu o sin gur ăe xce pţi eş ia num ec ând se ut ili zea ză lam pi PLC E. Con sul taţ i
un ele ctr ici an cal ifi cat pe ntr ua al ege ti pul co res pun zăt or (es te foa rte im por tan tp ent ru dis poz iti vel ed e1 2V) .
40- Dis poz iti vul fu ncţ ion eaz ăc uu nt ran sfo rma tor de pr ote cţi e. Tra nsf orm ato rul st ric at tre bui eî nlo cui tc uu nt ras for mat or cu ace lea şi
car act eri sti ci de fun cţi ona re. Co nsu lta ţi un ele ctr ici an cal ifi cat sa ud ist rib uit oru ld ire ct.
41- Dis poz iti ve pen tru ex plo ata rea fo rţa tă.
42- Dis poz iti vc up osi bil ită ţi de pot riv ire a int ens ită ţii si cu loa rea al bă al umi nii .M ini mel eş im axi mel ev or fi spe cif ica tep ei coa na în
par tea A.
43- Dis poz iti vul po ate fi in sta lat la ma xim 6 mi năl ţim e.
44- Pen tru a fun cţi ona op tim ,t reb uie să pl asa ţi la înă lţi mea me nţi ona tă pe ico ană .M ini mel es im axi mel ev or fi spe cif ica te de
ase men ea în par tea A.
45- Int erv alu lu ngh iul ar sta nda rd de det ecţ ie al dis poz iti vul ui est ed at în gra de tot pe ic oan ă. Min ime le şi max ime le vor fi sp eci fic ate
de ase men ea în par tea A.
46- Ace st dis poz iti vp oat ef im ont at pe ori zon tal ă. Pen tru o fun cţi ona re cât ma iî nde lun gat ă, bec ul nu tre bui es ăf ie sub un un ghi ma i
mar ed e4 gr ade .
47- Asi gur aţi -vă că în ti mpu li nst ală rii nu aţ ia tin sf ire le ele ctr ice sa ua lte el eme nte de bl oca jî nu rma gă uri rii pe ret elu is au a
pla fon ulu i.
48- Dac ăs ist emu ld ei lum ina te ste mo nta tî ntr -o cut ie pe per ete ,e ste ob lig ato riu ca ac eas ta să fie ac ope rit ac uu nc apa c.
49- Fir ele el ect ric en up ot fi nic iod ată pr ins es au răs uci te înt re cor pul de il umi nat sa us upr afa ţa de mon tar e.
50- Cor pul de il umi nat ca re fun cţi one ază cu be cur ic upă og lin dă.
51- Cor pul de il umi nat co nţi ne com pon ent ec are se po tî nci nge .
52- Ace st pro dus nu es te pot riv it pen tru co pii su b1 4a ni.
Dis poz iti vel ed ei lum ina re la fel ca ce lel alt ep rod use di nc ole cţi an oas tră su nt pro iec tat e, fab ric ate şi te sta te în aco rd cu sta nda rde le
Eur ope ne din tre ce le mai st ric te (EN 60 .59 8/ ). Î nc azu ld efe cte lor de fa bri caţ ie sau de ma ter ial ,P ROD UCĂ TO RUL asi gur ăo
gar anţ ie de pân ăl a2 an ip ent ru dis poz iti vel ei nte rio are si pâ nă 2a ni de zil ep ent ru cel ee xte rio are (î na far ăd ec ât as tat îm pac het at) .
Sti cle le spa rte ,b ate rii le şi sur sel ed el umi nă nu int ră sub in cid enţ at erm enu lui de ga ran ţie .O ric ed efe cte da tor ate fo los iri ia rmă tur ilo r
met ali ce ale co rpu lui de il umi nat în co ndi ţii ex tre me (în zo na de coa stă ,î nz one in dus tri ale ,e tc) nu su nt aco per ite de co ndi ţii le de
gar anţ ie. Pe rio ada de ga ran ţie în cep ec ud ata ac hiz iţi onă rii şi es te val idă nu mai da că pre zen taţ iş ic hit anţ a. Gar anţ ia est ea nul ată
dac ăd isp ozi tiv ul nu af ost in sta lat co nfo rm ins tru cţi uni lor ,a fo st rep ara ts au mod ifi cat .D ea sem ene ap rod ucă tor ul nu- şi asu mă nic io
răs pun der ep ent ru str ică ciu nil ec auz ate de ut ili zar ea gre şit ăa di spo zit ivu lui .
Mod ifi căr ile în fo rma sa uc ara cte ris tic it ehn ice su nt rez erv ate de pr odu căt or .
• T o ot ja soov ita b kas ut ada val gus ti ts ihip ära se lt! See tõt tu jä rgig ea la ti seda ju hi st, et tag ad av algu sti õ ige j at urva lin e pai gald us ja
fun ktsi one er imi nen ing h oid kes ee al les hil ise ma ks ka sut amis eks .
• E ral da ge va lgu sti ala ti vo oluv õrg us te nne, ku i alu stat ep ai gal dust ,h oo ldu stvõ ipa ran da mis t.
• K ui ka htl et e, kons ult ee rig ekv ali fi tse erit ud el ekt riku ga võ iv õtke üh en dus tva lgu st im üü jag a.J älg ig e, etp aig al dat eva lgu st i vast ava lt
ke hti va tel e nõu etel e. T eat ud juht ude l pea bpai gald us ol ema teh tud k val ifit see ri tud ele ktr ik up oolt .( nt .S aksa maa l) .
• K inn it age j uht meüh end us ek ruvi da la ti korr ali ku lt, eri ti ma dal ping e( 12 V) üh end uste pu hu l( kus rak en dat av).
• Jä lgig ej uh tme teõ ige t vär vie nne p aig aldu st: s ini ne( N), p ruu nvõi mus t( L) ja tur val is us klas si I kor ral kol la ne/ rohe lin e (ma andu s).
• Ho olda ge si sev algu ste id ku iva tol mu lap ivõ i- ha rja ga, ärg e kas utag ea br asi iv sei dva hen de id või lah us tei d.V ält ig ev edel ikk e
el ekt ri lis te lo sade l.
• P aig al dag e sei nava lgu st il aste le kä tte saam atu lt .
• K ui va lgu st ip aiga lda ta kse met all is tp inna le, p eab see pi nd ol em am aand atu d.
• A rve st age a lat iva lgu st ik õigi te hn ili ste tin gi mus tega .V õr rel geto otel nä id atu dik oon e ohu tusn õue te os as A to odu dik oon id ega .
• T eie vana to ot eu tili see ri min e:T eie too tek ons tr uee rimi sel j av almi sta mi sel on kas ut atu dkõ rge kv ali teet sei d mat erja le ja
ko mpo ne nte , mid asa ab üm ber töö del da ja taa sk as uta da. Kui t oot ele on ki nni tatu ds ee lä bikr iip su tat udr ata st el kont ein er im är k,
täh enda bs ee ,e tto ode r ahu ldab Eu ro opa Dir ekt ii vi 2002 /96 /E Ün õu dei dPa lum e tei lot sid a inf oto ma ko hal iku ele kt ril iste ja
el ekt ro oni ka too dete ko gu mis eja ut il ise erim ise s üst eemi ko ht a. Palu me te gut se da vast ava lt ko hali kel e sea dust ele j am ääru ste le ni ng
mi tte u til is eer ida oma v anu too tei d koo sta val is eo lmep rüg ig a. T eie v ana t oot ere egl it eko hane util ise er imi nea ita b väl tida võ im ali kke
ne gat ii vse id mõ jusi dk es kko nnal ej a ini mest et er vis ele.
TÄ HEL EP AN U: Al lpo oll eia te kõ igi eel to odu diko onid es el etu sed num br ili ses jär je stu ses:
01 - V alg us tit toh ib pa iga ldad aa in ult sis eru um ide sse.
02 - V alg us ti eio le so bil ikk asu ta mis eks van ni tub ades (v äh ema ltmi tte näi da tud tso oni s) .
03 - V alg us tit või bk in nit ada tav al ise süt tim is tun dlik kus eg ap inda del e. Sü vi sta tava dk oh tva lgus tid e it ohi min gi lj uhul ol la pe al tk aetu d
soo just use v õi muu tao li se mate rja li ga.
04 - Se da to od et eit ohi p aig alda da ot se sütt iva te le pind ade le .
05 - V alg us tit või bk at ta isol eer iv am ater jal ig a.
06 - V alg us ti onm õel du dk inni tam is eks ain ult l akk e.
07 - V alg us ti onm õel du dk inni tam is eks ain ult s ein ale.
08 - V alg us ti onm õel du dk inni tam is eks nii la kk ek uis ein al e.
09 - T a gag eala tii koo ni ln äida tud l amb ija mu u obj ekti va he lin eväh imk aug us .
10 - IP X1 :V al gust io n kai tstu dt il kuv ave ev as tu.
1 1- I PX3 : V alg ust i kan nata bv ih ma (pii ska de ma ksim aal ne la ng emi snur kv er tik aalt elj e suh tes 60° ).
12 - IP X4 :V al gust io n pri tsme kin de l: vesi võ ib pr itsi da kõ igi sts uun da des t(3 60° ).
13 - IP X5 :V al gust io n kai tstu ds ur vev eev ast u.
ET
T OOTJA OH UTU SNÕ UDE D- OS A B